Pe 30 noiembrie, oamenii de știință din Moscova au adus înapoi un virus zombi care fusese îngropat sub un lac înghețat din țară timp de 48.500 de ani. Potrivit New York Post, cercetătorii au provocat teamă în populație cu posibilitatea unui nou pandemic după revigorarea acestei tulpini. Află mai multe despre această știre.
Citeşte mai mult: Ar trebui să ne fie frică? Virusul înghețat acum 48.500 de ani revine la viață în Siberia
Vezi mai mult
Alertă: ACEASTA plantă otrăvitoare a aterizat un tânăr în spital
Google dezvoltă un instrument AI pentru a ajuta jurnaliştii din...
Încălzirea globală dezgheță zone uriașe de pământ „înghețat permanent” care acoperă emisfera nordică. Acest eveniment a generat efecte tulburătoare prin eliberarea de materiale organice precum germeni, microbi celulari și viruși care au fost inactivi încă din timpuri preistorice.
Situația ar putea deveni și mai dezastruoasă dacă renașterea acestor ființe microscopice provoacă boli mortale pentru populația mondială de astăzi. Ești gata să experimentezi din nou așa ceva?
Știri despre virusul zombi
Potrivit New York Post, oamenii de știință au reînviat niște „virusuri zombi” pentru a investiga creaturi care se trezesc din permafrost, adică din pământul înghețat. Cel mai vechi dintre acestea, Pandoravirus redoma, avea 48.500 de ani, doborând recordul pentru un virus vechi de 30.000 de ani identificat în Siberia în 2013 de către aceiași cercetători.
Science Alert a spus că noua tulpină se numără printre cele 13 viruși din studiu și că fiecare dintre ei are propriul genom și potențialul de a fi infecțios, prezentând un pericol pentru sănătate al societatii. Prin urmare, se crede că pandemiile precum Covid-19 vor deveni frecvente, deoarece topirea permafrostului eliberează viruși de lungă durată cu potențial dăunător.
Oamenii de știință au spus că este legitim să ne gândim la riscurile ca particulele virale străvechi să reintre în circulație prin topirea straturilor vechi de sol. Potrivit acestora, din păcate, aceste descoperiri pot fi doar vârful aisbergului epidemiologic, deoarece mai sunt încă mai mulți viruși hibernatori de descoperit în următorii ani.
Un alt punct de mare îngrijorare se referă la cercul vicios, deoarece materia organică eliberată de gheața care se topește se descompune în dioxid de carbon și metan, crescând efectul de seră și topindu-se. Astfel, sunt necesare mai multe cercetări pentru a evalua nivelul de infecțiozitate al virusurilor necunoscute atunci când sunt expuși la toate variabilele de mediu, cum ar fi lumina, căldura și oxigenul.
