Lucrare de finalizare a cursului realizată de Ivan de Souza comic (HQ) care îl înfățișează pe limbajul semnelor indian folosit de etnia Terena. Lucrarea, realizată pentru încheierea Licenței în Limbi Balanță, a fost realizată la Universitatea Federală din Parana (UFPR).
Un pionier în zonă, lucrarea urmărește să consolideze recunoașterea și conservarea limbilorindigenă de semne. Producția este, de asemenea, plurilingvă, fiind semnalată în Limba semnelor braziliană (Lire sterline).
Vezi mai mult
Confirmat: Samsung chiar produce ecrane pliabile pentru...
China efectuează experimente cu pește-zebră pe stația spațială...
UFPR subliniază importanța menținerii în viață a limbii materne, deoarece aceasta transmite cultura, istoria și identitatea indieni.
Satele etniei Terena sunt situate în principal în Mato Grosso do Sul. Persoanele surde din grupul etnic comunică cu semne diferite de cele ale limbajului semnelor brazilian, compunând astfel limbajul semnelor Terena.
Lucrarea lui Ivan de Souza s-a dezvoltat din 2017 printr-o inițiere științifică care s-a ocupat de istoria surzilor din Paraná. UFPR precizează că întregul proces de cercetare a fost însoțit de cercetători care au desfășurat deja activități cu Terenas surde, precum și de utilizatori ai limbajului semnelor Terena. Comunitatea indigenă a participat la validarea lucrării.
Maíza Antonio, indigena Terena și profesor de educație timpurie, subliniază că cercetarea pe tema limbajului semnelor Terena este importantă pentru ca comunitatea însăși să înțeleagă mai bine semnele. Lucrător cu limba maternă la școala din sat, spune:
Elevii noștri au ales să studieze în oraș, deoarece nu suntem pregătiți să-i primim la școala noastră. Această bandă desenată ne va servi drept material didactic pentru a lucra cu elevii surzi și ca un stimulent pentru noi, profesorii, să căutăm noi instrumente de predare în acest domeniu.
Ivan de Souza și specialiștii care au participat la cercetare au realizat chiar și o înregistrare în Balanță a principalelor concepte prezentate în narațiunea vizuală, precum și un glosar plurilingv cu cuvinte de zi cu zi în comunitate, cunoscut sub numele de semn. Souza explică:
Am ridicat cele mai repetate vocabulare și le-am organizat într-o foaie de calcul. Apoi am încercat să localizăm semnalele care există deja pe site-uri web și aplicații. Am filmat semnele și vom pune acest material disponibil pe YouTube, cu scopul de a extinde cunoștințele despre limbile semnate și de a minimiza bariera lingvistică.
De asemenea, autorul susține că acest material este relevant pentru alte grupuri etnice și pentru societate în ansamblu.
Acesta este încă un material disponibil pentru Terena pentru a-și preda istoria într-un mod accesibil persoanelor cu auz și surzi. De asemenea, este important să arătăm societății cât de diferite popoare, culturi, identități și limbi există în țară. Și că această diversitate trebuie respectată, păstrată și apreciată, subliniază Souza.
După cum este garantat de Constituție federală, indigenii au dreptul de a fi predat în limba maternă, fapt care ar fi facilitat cu difuzarea limbilor semnelor autonome.
Potrivit uneia dintre cercetatorii mentionati in lucrare, Priscilla Alyne Sumaio Soares, in teza sa de doctorat intitulataLimba semnelor Terena, conservarea și propagarea limbilor indigene este esențială:
[…] fiecare limbă reflectă un mod de a vedea lumea, un mod diferit de a gândi. Dacă pierdem o limbă, pierdem posibilități, pierdem capacitatea de a crea, imagina, gândi într-un mod nou și poate chiar mai potrivit pentru o situație dată..
Munca Soare: şamanul surd, sau Séno Mókere Káxe Koixomuneti, în limba Terena, spune povestea unei bătrâne surde pe nume Káxe care lucrează ca pajé în comunitatea ei. După ce a născut și a cerut strămoșilor binecuvântări pentru nou-născut, viitorul satului este dezvăluit prin semne către pajé.
Inspirată de o poveste reală a poporului Terena, lucrarea este plasată într-o perioadă în care comunitatea încă locuia în Antile și era cunoscută sub numele de Aruák.
După introducerea contextului, sunt ilustrate traiectoria Terenas și așezarea lor pe teritoriul brazilian.
În căutarea rutelor către Anzi, spaniolii, la mijlocul secolului al XVI-lea, au creat relații cu Terena, numiți Guaná, aparținând regiunii Chaco paraguayane. Odată cu venirea albilor s-au produs multe schimbări în comunitate, care a căutat locuri care să poată trăi fără amestecul colonizatorilor.
În acest fel, indigenii au ajuns în Brazilia, în secolul al XVIII-lea, și s-au stabilit în regiunea Mato Grosso do Sul. În ciuda schimbării locației, colonizarea a cauzat alte probleme, precum războiul din Paraguay, eveniment la care au fost forțați să participe pentru a-și asigura pământurile. După războaie, popoarele indigene au fost nevoite să lucreze la ferme, rezultând în servitutea lor.
Potrivit UFPR, unele grupuri indigene au rămas aproape de ferme, fiind regularizate la începutul secolului al XX-lea și formând Rezervațiile indigene Cachoeirinha și Taunay/Ipegue.
Ilustrațiile pentru benzi desenate au fost realizate de Julia Alessandra Ponnick, studentă la cursul de Graphic Design la UFPR, autoare, ilustratoare și scenaristă de benzi desenate. Apărarea TCC de Souza este programată pentru sfârșitul lunii martie, precum și lansarea oficială a producției.
Proiectul UFPR, HQs Sinalizadas, lucrează cu teme transversale ale artefactelor din cultura surzilor, cum ar fi sănătatea, cultura, limba și istoria. Astfel, obiectivul este de a crea, analiza și aplica benzi desenate semnate pentru predarea surzilor.
Toate benzile desenate produse de proiect au videoclipuri semnate, desene, semne și scrise în portugheză. Conducătorul de lucru și coordonatorul proiectului instituțional de cercetare HQs Sinalizadas, Kelly Priscilla Lóddo Cezar, subliniază că aceste producții sunt utile pentru predarea unor subiecte precum etică, mediu, sănătate, orientare sexuală, pluralitate culturală, muncă și consum.
Citeste si:
