Clarice Lispector a fost una dintre cele mai cunoscute scriitoare din literatura braziliană. Pe lângă faptul că era scriitoare, Clarice a fost și jurnalist.
În ciuda faptului că s-a născut în Ucraina, de origine evreiască, și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Brazilia. A sosit cu familia pe pământul brazilian în 1921, la un an după naștere. Scriitorul a devenit un brazilian naturalizat și a pretins că este din Pernambuco.
Vezi mai mult
Itaú Social 2022 va distribui 2 milioane de materiale fizice și...
ONG-ul Pró-Saber SP oferă cursuri gratuite pentru educatori
Literatura lui Clarice Lispector aparținând celei de-a treia etape a modernismului. Ea a scris propoziții și poezii despre viață, dragoste, vise, fericire și libertate.
Vezi mai jos 30 citate de Clarice Lispector!
Chiar și tăierea defectelor în sine poate fi periculoasă. Nu știi niciodată ce defect ne ține întreaga clădire.
Predați-vă, așa cum m-am predat. Cufundă-te în ceea ce nu știi, ca și cum eu. Nu-ți face griji în legătură cu înțelegerea, viața întrece orice înțelegere.
Sunt așa cum mă vezi. Pot fi usoara ca briza sau puternica ca vantul, depinde cand si cum ma vezi ca trec.
Da, puterea mea este în singurătate. Nu mi-e frică de ploile furtunoase sau de vânturile mari slăbite, pentru că și eu sunt întunericul nopții.
Presupun că a mă înțelege pe mine nu este o chestiune de inteligență, ci de sentiment, de a intra în contact... Sau atinge, sau nu atinge.
Și dacă crezi că sunt ciudat, respect și tu. Până și eu am fost forțat să mă respect.
Nu vă înșelați, simplitatea se obține doar prin muncă asiduă.
Nu am timp de altceva, a fi fericit mă consumă foarte mult.
Libertatea este mică. Ceea ce îmi doresc încă nu are nume.
Ea credea în îngeri și pentru că el credea că există.
Nu ma corecta. Punctuația este suflarea propoziției, iar propoziția mea respiră așa. Și dacă crezi că sunt ciudat, respectă și asta. Până și eu am fost forțat să mă respect.
Dar există viața care trebuie trăită intens. Există iubire. Trebuie trăit până la ultima picătură. Fără nicio teamă. Nu ucide.
Am multe fețe. Unul este aproape frumos, unul este aproape urât. Sunt un ce? Un aproape totul.
Nu-ți face griji în legătură cu înțelegerea, viața întrece orice înțelegere.
Avem dreptul să lăsăm barca să meargă. Lucrurile merg bine, nu trebuie să împingi atât de tare.
Dar cel mai rău este oboseala bruscă a tuturor. Pare o mulțime, se pare că ai avut totul și nu vrei altceva.
Nu vreau să am teribila limitare a cuiva care trăiește numai din ceea ce este probabil să aibă sens. Nu eu: vreau un adevăr inventat.
Nu am cerut prea multe lucruri ca să nu-l încurc pe Dumnezeu care la miezul nopții de Anul Nou este atât de ocupat.
Singurul adevăr este că sunt în viață. Sincer, trăiesc. Cine sunt? Ei bine, asta e prea mult.
Acum știu: sunt singur. Eu și libertatea mea pe care nu știu să o folosesc. Marea responsabilitate a singurătăţii.
Uneori mă îmbolnăvesc de oameni. Apoi trece și sunt din nou curios și atent. Și asta este.
Și nici nu înțeleg ce înțeleg: pentru că sunt infinit mai mare decât mine și nu ajung la mine.
Oricine poate iubi un trandafir, dar este nevoie de o inimă mare pentru a include spinii.
Dragostea îi oferă celuilalt propria singurătate ca un dar? Pentru că este ultimul lucru pe care îl poți oferi de la tine.
Este greșit să nu mai faci ceva cu teamă de ceea ce vor crede alții.
Presupun că a mă înțelege pe mine nu este o chestiune de inteligență, ci de sentiment...
Creați da, mințiți nu. A crea nu este imaginație, este riscul mare de a avea realitate.
Iubirea nu se termină. Parcă mă așteaptă lumea. Și merg să întâlnesc ceea ce mă așteaptă.
Vreau ca totul să fie intens, exagerat și nebun. Pentru că doar așa sunt mulțumit!
Timpul încearcă să-mi răpească zâmbetul, dar eu rezist ca un copil care se teme de mama sa când își zgârie genunchiul. Înghit lacrimile, ca să nu mai doare.
Ați putea dori, de asemenea:
