La începutul lui 2018, concursul pentru diplomați de la Institutul Rio Branco desfășurat anul precedent a fost supus unor controverse legate de candidații de cotă. Într-o acțiune judecată în ianuarie, Ministerul Public Federal (MPF) a cerut suspendarea mandatului a patru candidați aprobați ca deținători de cote din cauza factorilor de ascendență.
În acțiunea judecată de Tribunalul Federal al 22-a din Brasilia, se precizează că participarea în calitate de deținători de cote după criteriul menționată a fost acceptată neregulamentar de Comisia de verificare a cotelor și de Institutul de la Rio Alb. Potrivit procurorului federal, Anna Carolina Garcia, definiția negrului este dată de fenotip, adică de aspect.
Vezi mai mult
Noile radare vor capta viteza mare înainte de scăderi de viteză...
Justiția suspendă CNH-ul femeilor din cauza datoriilor; intelege cazul
La finalul acțiunii, patru participanți au fost eliminați pentru neîndeplinirea cerințelor cerute. Întreaga cerere a fost susținută de Legea 12.990/2014, mai cunoscută drept Legea cotelor. Chiar și promulgat cu atât de mult timp în urmă, există încă îndoieli cu privire la aplicabilitatea textului în selecțiile publice.
În fața unor situații precum concursul pentru diplomați, cele mai frecvente întrebări sunt legate de sistemele de verificare și, prin intermediul acestora, cine este considerat negru. Verificați mai jos ce spune textul Legii cotelor, ce se întâmplă în cazuri de fraudă, pe lângă funcționarea așa-ziselor comisii de verificare.
A Legea 12.990/2014 reglementează că 20% din posturile vacante din licitațiile publice trebuie rezervate candidaților de culoare ori de câte ori cantitatea generală oferită este egală sau mai mare de trei. Dacă procentul are ca rezultat un număr fracționar, acesta va fi rotunjit în sus dacă numărul este mai mare de 0,5. În caz contrar, va fi rotunjit în jos.
Textul trebuie aplicat de către autarhii, administrația publică directă și indirectă, agențiile de reglementare, societățile publice, fundațiile și societățile pe acțiuni controlate de Uniune. Prin urmare, competițiile regionale sunt excluse. În acest sens, cei care se declară negri sau maro la momentul înscrierii pot aplica pentru posturile vacante rezervate.
Cu toate acestea, autodeclarația trebuie să respecte criteriile stabilite de Institutul Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE). Pe scurt, IBGE consideră maro persoana aparținând unuia dintre cele cinci grupuri care alcătuiesc populația braziliană (maro, negru, alb, galben și indigen). Studiul complet este detaliat aici.
Ce se întâmplă dacă candidatul dorește să concureze pentru posturi vacante pentru o concurență largă? Va fi permis cu condiția ca, dacă este aprobat, numele dumneavoastră să nu apară așa cum a fost calculat în locurile rezervate. Candidații trebuie să se autodeclare ca negri la înregistrare. Anunțul public trebuie să precizeze dacă există sau nu măsuri de verificare efectuate de o comisie.
Grupul de lucru va fi constituit în acest scop, având în vedere de preferință diversitatea locului de naștere, gen și rasă, pe lângă posibilitatea de inserare în acțiuni afirmative. Regulile de investigație socială care verifică datele și informațiile trebuie, de asemenea, să fie explicite în regulament.
De obicei, declarația ia în considerare fenotipul, adică aspectul candidatului. Totuși, așa cum se va vedea mai târziu, regulile pot fi stabilite de fiecare comisie și pot include, de exemplu, analiza documentelor.
Au fost instituite comisii de verificare pentru a preveni cazurile în care candidații albi folosesc mijloace frauduloase pentru a concura pentru posturile vacante rezervate. Crearea acestor grupuri stârnește dezbateri în rândul membrilor mișcării negre prin menționarea unei posibile subiectivitati în analiza participanților.
Unii specialiști sunt împotriva politicii comisiilor din cauza riscului de a folosi criterii politice și arbitrare. O astfel de practică ar putea pune în pericol credibilitatea sistemului de cote în sine, punând în pericol o întreagă luptă pentru implementarea politicilor afirmative. Prin urmare, mulți apără criteriul autodeclarării ca fiind obligatoriu.
Cu toate acestea, majoritatea membrilor mișcării sunt în favoarea comisiilor, tocmai din cauza existenței fraudelor. De altfel, specialiștii indică diferite modalități de acțiune ale acestor grupuri de lucru pentru a stabili metode de verificare mai corecte cu candidații.
Într-un interviu acordat unui site de specialitate, frai David Santos, directorul ONG-ului Educafro, comentează că comisiile care evaluează candidații după fenotip folosesc "metoda politiei". Ce înseamnă asta? Ei iau în considerare rasismul cu care se confruntă acești oameni oriunde merg, în principal pe premisa neîncrederii aplicată de autorități.
Părintele David apără munca comisiilor și lămurește că, în verificări, trebuie să se acorde prioritate problemei pielii și nu doar genotipului. „Prioritatea trebuie să fie întotdeauna servirea celor cu pielea mai închisă la culoare care sunt cei care suferă cele mai multe prejudecăți”, analizează regizorul, care s-a manifestat chiar și în cazuri precum concursul pentru Diplomat.
Într-un interviu acordat aceluiași site web, profesorul ECA-USP Dennis Oliveira apără modalități mai cuprinzătoare de lucru prin intermediul comisiilor. Alternativa menționată de acesta include, pe lângă verificarea fenotipului, și cea documentară. „Conceptul de pardo este foarte larg, dar dacă este scris pe certificatul de naștere [...], nu există nicio modalitate de a refuza un document oficial”.
În ceea ce privește fraudele, Dennis este unul în plus, folosindu-le pentru a apăra existența comisiilor. „Am văzut cazuri de albi care au folosit paturi de bronzat artificiale”, își amintește el. OK, dar care este treaba unui comitet de verificare? În 2016, Ministerul Planificării a publicat ghiduri privind regulile de evaluare comparativă.
Potrivit Ministerului, fiecare anunț public trebuie să aducă metodele de verificare aplicate în respectiva situație, pe lângă indicarea modului în care este compusă comisia și în ce momente ale procesului va acționa. Cu toate acestea, fiecare organizație rămâne liberă să structureze procesul de evaluare. Deci, cum poate grupul să acționeze corect?
Primul pas în stabilirea unor criterii mai echitabile este analiza contextului social al fiecărei regiuni. Asta pentru că fiecare stat, oraș sau universitate aduce propria sa realitate, de care trebuie luată în considerare la verificare. De asemenea, este important de reținut că activitatea comisiei nu se limitează la verificare.
Grupul urmărește, de asemenea, modul în care studenții cu cotă intră și rămân la universități, având în vedere mediul de excludere adesea perpetuat de mediul academic. De aici, un alt motiv de a lua în considerare contextul social în care este inserată fiecare instituție.
Din păcate, atitudini frauduloase și de rea-credință sunt încă înregistrate în selecțiile publice cu privire la utilizarea legii. Pe lângă cazurile surprinse chiar de comisie, mai sunt și situații de plângeri depuse de cetățeni care sunt verificate ulterior de Parchetul Public. Dacă se dovedește frauda, candidatul poate fi eliminat din concurs.
Dacă și-a preluat deja mandatul, i se poate anula numirea printr-o procedură administrativă prealabilă.
