Dacă ați avut vreodată senzația că o situație este prea familiară, atunci probabil că ați experimentat deja vu. Termenul, care înseamnă „deja văzut” în franceză, combină nefamiliaritatea obiectivă cu familiaritatea subiectivă.
Déjà vu este comun. Potrivit unui articol publicat în 2004, peste 50 de sondaje despre déjà vu au sugerat că aproximativ două treimi dintre indivizi îl experimentează cel puțin o dată în viață. Acest număr raportat pare să fie, de asemenea, în creștere, pe măsură ce oamenii devin mai conștienți de ce este deja vu.
Vezi mai mult
Profesor de biologie concediat după oră pe cromozomi XX și XY;...
Canabidiolul găsit în planta comună din Brazilia aduce o nouă perspectivă...
Cel mai adesea, déjà-vu-ul este descris în ceea ce privește ceea ce vezi, dar nu este specific vederii și chiar și oamenii care s-au născut orbi îl pot experimenta.
Déjà vu este greu de studiat în laborator pentru că este o experiență trecătoare. De asemenea, pentru că nu există un declanșator clar identificabil pentru acesta. Cu toate acestea, cercetătorii au folosit mai multe instrumente pentru a studia fenomenul.
Deoarece déjà-vu-ul este greu de măsurat, cercetătorii au postulat multe explicații pentru modul în care funcționează. Mai jos sunt câteva dintre cele mai proeminente ipoteze.
Explicațiile de memorie despre déjà vu se bazează pe ideea că ai experimentat deja o situație sau ceva foarte asemănător cu aceasta. Cu toate acestea, nu-ți amintești în mod conștient că ai trecut prin asta. Mai degrabă, îți amintești inconștient. De aceea se simte familiar, chiar dacă nu știi de ce.
Ipoteza de familiaritate a elementului unic sugerează că experimentați deja vu dacă un element din scenă vă este familiar. Cu toate acestea, nu o recunoașteți în mod conștient pentru că vă aflați într-un scenariu diferit.
Ipoteza familiarității gestalt se concentrează asupra modului în care elementele sunt aranjate într-o scenă și asupra modului în care apare deja vu atunci când încerci ceva cu un aspect similar.
Unele explicații postulează că deja vu este experimentat atunci când există activitate spontană a creierului fără legătură cu ceea ce experimentezi în prezent. Când acest lucru se întâmplă în partea creierului care se ocupă de memorie, puteți obține un sentiment fals de familiaritate.
Un cercetător sugerează că aveți deja vu atunci când sistemul parahipocampal, ceea ce ajută identificarea a ceva atât de familiar, eșuează la întâmplare și te face să crezi că ceva este familiar atunci când nu este ar trebui.
Alții spun că deja vu nu poate fi izolat într-un singur sistem de familiaritate, ci implică mai multe structuri implicate în memorie și conexiunile dintre ele.
Alte ipoteze se bazează pe cât de repede circulă informația prin creier. Diferite zone ale creierului tău transmit informații către zone de „ordine superioară” care combină informațiile pentru a te ajuta să dai un sens lumii.
O explicație pentru déjà vu rămâne evazivă, deși ipotezele de mai sus par să aibă un fir comun: o eroare temporară în procesarea cognitivă. Deocamdată, oamenii de știință pot continua să proiecteze experimente care să cerceteze mai direct natura déjà vu, pentru a fi mai siguri de explicația corectă.
