Căutarea sensului lui meritocrația devine și mai relevantă la înălțimea alegeri. Acest lucru se datorează faptului că subiectul stimulează discuții atât în sfera socială, cât și în sfera politică și economică, însă a fost folosită și în mediul corporativ.
Ce este meritocrația? Pe scurt, termenul desemnează un sistem sau model ierarhic, în care premiile și realizările sunt acordate pe meritul individ, adică se crede că este responsabilitatea lui să iasă în evidență, fără ajutorul societății, al Statului și al familie.
Vezi mai mult
22/02/22: Ce înseamnă această dată? Care sunt efectele asupra noastră...
Pentru ce este simbolul fiecărei mașini de spălat rufe?
Prin urmare, conform dicționarului, meritocrația este un model de management în care posturile sunt câștigate în funcție de merit, luând în considerare cunoștințele și competența.
După Revolutia Franceza si ascensiunea lui Napoleon Bonaparte, noul lider a considerat că faptul că persoana provine dintr-o familie nobilă și burgheză nu va interfera cu carierele publice. Cu alte cuvinte, originea ta nu ți-ar determina ascensiunea, ci doar efortul tău personal.
Gândirea s-a extins în secolul al XIX-lea, mai ales în țările anglo-saxone, fiind bine primită de STATELE UNITE ALE AMERICII.
Acest ideal a ajuns să se răspândească în politicile publice al căror obiectiv era să ofere șanse egale tuturor cetățenilor. Unul dintre ei, cel mai de succes, fiind cel Statul Social.
Cu toate acestea, acest concept are sens doar într-o societate în care toată lumea are aceleași condiții sociale, economice și psihologice.
Scriitorul, sociologul și politicianul englez Michael Young (1915-2002), la lansarea operei sale Ascensiunea meritocrației (1958), a fost responsabil pentru cuvântul meritocrație.
prefix latin Merit (a fi vrednic, a fi demn) + sufix grecesc Kratos (putere, putere) = meritocracy
În roman, Young creează o societate care ar fi evaluată de ea merite. Acțiunea ajunge însă să aibă un efect negativ, prin creșterea discrepanței existente între elită și populație.
Aceasta este, de asemenea, una dintre cele mai mari critici sociale la adresa modelului.
Este de remarcat faptul că, la acea vreme, literatura de specialitate critica sistemul educațional britanic, deoarece supunea copiii la teste de inteligență care le-ar decide viața profesională.
De-a lungul timpului, expresia a fost încorporată de gânditori, politicieni, oameni de afaceri, intrat în nucleu al discuţiei întregii societăţi, în scopuri economice, în justiţie şi chiar în lumea de Afaceri.
Unii savanți, filosofi și sociologi nu privesc bine meritocrația și o consideră, în multe cazuri, un mijloc care crește și mai mult inegalitatea. Aceasta deoarece, pentru ei, ascensiunea personală, profesională sau socială nu depinde numai și exclusiv de efort a fiinţei umane, ci a factorilor externi.
Prin urmare, oportunitățile pe care persoana le are de-a lungul vieții, cum ar fi condițiile financiare, oportunitatea de a studia, contacte personale și profesionale, vă vor putea oferi o poziție privilegiată față de cei care nu au avut același sanse.
Prin urmare, critica centrală este că efortul cuiva nu este singurul punct de luat în considerare succesul sau eșecul. Și aceste idealuri pot chiar potența inegalitatea socială.
Ați putea dori, de asemenea:
