Atunci când o țară este semnificativ mai puternică decât vecinii săi, ei nu vor rămâne în pace pentru mult timp. Țara cu cea mai puternică forță de muncă militară și un acces mai mare la resurse va provoca în cele din urmă și, eventual, va cuceri țările mai slabe.
Cel puțin asta e lumea conform teoriei balanței puterii. Această teorie, care datează din conflictul dintre orașele-stat grecești, spune că fiecare națiune este mai sigură atunci când are puteri și capacități militare egale.
Vezi mai mult
Inegalitate: IBGE dezvăluie cele mai rele 10 state pentru...
Israelul este a 4-a cea mai puternică putere militară din lume; verifica clasamentul
Multe țări moderne, cum ar fi Statele Unite și Canada, au construit un echilibru de puteri în sistemele lor de guvernare. În Brazilia, Puterea Legislativă face și aprobă legile. Justiția interpretează și definește aplicarea legii. Președintele conduce prin Ramura Executivă. Aceste trei ramuri există astfel încât niciuna nu le poate domina pe celelalte.
Teoria echilibrului puterii i-a determinat pe lideri să recunoască că pacea este posibilă dacă niciun stat nu avea prea multă putere. Unul dintre instrumentele vitale pentru a asigura acest echilibru a fost construirea de alianțe. Statele au răspuns, de asemenea, la creșterea militară rampantă în vecinii lor prin dezvoltarea propriilor capacități militare.
Nu toate țările au investit în echilibrarea puterilor în cadrul propriului guvern. Cu toate acestea, mulți au văzut utilitatea în a face acest lucru. Țări precum Statele Unite și Canada au creat sisteme de echilibru, astfel încât fiecare ramură să fie autonomă și capabilă să se asigure că alte departamente nu preia prea mult control.
În Statele Unite, de exemplu, președintele poate pune veto legilor adoptate de Senat sau Congres. Cu toate acestea, există și un proces care poate trece peste un veto dacă președintele folosește prea mult această putere.
Grupuri precum Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sau Națiunile Unite (ONU) lucrează pentru menținerea păcii și a cooperării între națiuni. Aceste grupuri ajută la echilibrarea puterii la nivel global prin facilitarea conversațiilor. Uneori, aceste organisme intervin atunci când statele devin prea puternice pentru securitatea vecinilor lor.
În societatea contemporană, există o concentrare inegală a bogăției și puterii între state, astfel încât aceste organizații se străduiesc să se asigure că țările mai puțin puternice au o voce în politică Internaţional.
