A Robotică educațională, numită și Robotică Pedagogică, se încadrează în inovațiile tehnologice care sunt folosite în educație. Fie pentru elevii de liceu, fie pentru elevi, această practică este aliniată cu dezvoltarea competențelor care sunt la mare căutare în rândul viitorilor profesioniști.
Din moment ce piața muncii pentru care acești studenți sunt pregătiți nu mai este la fel, predarea trebuie să țină pasul cu noile cerințe, dând putere elevilor, inclusiv din educație de bază.
Vezi mai mult
Educația pentru tineri și adulți (EJA) este din nou o prioritate federală
Performanța profesorului este un factor cheie pentru includerea deplină a elevilor...
În plus, activitățile de Robotică Educațională oferă o serie de beneficii care depășesc cu mult cunoștințele teoretico-practice. În timpul orelor, elevii lucrează la concepte importante, precum importanța muncii în echipă, imaginația, creativitatea, răbdarea, perseverența și multe altele.
A Robotica educațională este o metodologie de predare
al cărui obiectiv este acela de a instiga elevul să-și construiască propriile cunoștințe din realizarea unei acțiuni concrete. Adică oferă practica de cunoștințe teoretice, în principiu, la matematică și fizică, dar nimic nu împiedică să se lucreze în mod multidisciplinar.
Acest stimulent către acțiuni practice îi face pe elevi să dezvolte capacitatea de a rezolva problemele propuse, care variază de la satisfacerea noilor competențe cerute de piața muncii, care recrutează tot mai mult oameni cu potențial ridicat creativ.
O componentă curriculară sau extracurriculară a multor școli publice și private din Brazilia, orele de robotică se desfășoară prin lucrul cu kiturile elaborate de firme din zonă, sau de materiale vechi, care, împreună cu motoare și senzori controlați prin software, fac posibilă asamblarea roboților cu nenumărate funcții.
Profesorii disciplinei pleacă de la cunoștințe aplicate anterior studenților, iar din acestea vor crea situații problematice, stimulând mereu reflecția și stabilind o legătură cu ceea ce s-a predat și cu viața de zi cu zi elevi. Deci, principalul obiectiv este învățarea prin practică.
În ciuda faptului că era în creștere cu câțiva ani în urmă, oricine crede că aceasta este o idee nouă se înșeală. La mijlocul anilor 1960, matematicianul american, Seymour Papert, inspirat de constructivismul lui Jean Piaget, a sugerat ca computerele să fie folosite ca instrument de îmbunătățire a procesului de învățare al copii.
Fără a fi luate prea în serios, întrucât la acea vreme computerele personale erau departe de a fi o realitate pentru majoritatea populației, a petrecut ani de zile dezvoltând teoria construcționismului în timp ce era profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), în Statele Unite. Unit.
Prin acest studiu, în 1980, a prezentat broasca țestoasă de pământ, care nu era altceva decât un robot care folosea programarea, creată tot de el, în limbajul Logo. Foarte accesibili copiilor, prin intermediul calculatorului au putut desena diverse figuri geometrice.
Deși foarte asemănător cu constructivismul lui Piaget, construcționismul lui Papert excelează în realizarea unei acțiuni concrete, din care rezultă ceva tangibil. Tocmai această viziune a influențat, în ultimii ani, mii de școli din întreaga lume.
Unul dintre scopuri principale de Robotică Educațională, așa cum am menționat deja, este stimulul pentru ca elevii să vadă în practică ceea ce învață în timpul orelor. Dar nu se oprește aici. Ea este capabilă să plaseze elevul în centrul învățării sale, făcând subiectele memorate să devină un lucru din trecut.
Un alt punct cheie este planificare si execuţie a proiectelor. Aceasta înseamnă că, pe lângă disciplină, elevii învață să lucreze în echipă, știind că ideile diferite se pot completa reciproc și pot ghida soluții nemai gândite până acum.
Mult dincolo de conceptele de fizică și matematică, orele permit dezvoltarea aptitudini mentale Este din raționament logic, îmbunătățește coordonarea motrică, trezește curiozitatea și îi face pe elevi să-și depășească propriile limitări.
Cu toate acestea, pentru ca învățarea să fie eficientă și să aibă sens, managerii școlilor trebuie să o înțeleagă în contextul său. totalitate și nu doar ca o simplă includere a tehnologiei în sala de clasă, sub riscul de a nu obține rezultatele așteptat.
Profesorii din zonă trebuie să fie, de asemenea, în continuă pregătire, nu numai în ceea ce privește știrile din Robotică, dar și în ceea ce privește didactica și tot ceea ce este capabil să îmbogățească experiența activităților din clasă de clasă.
Pentru a lucra la partea teoretică a educației robotice, profesorii folosesc truse care fac posibilă asamblarea roboților și programarea acestora pentru a efectua acțiuni.
Acestea includ de obicei software, hardware și documentație. În ceea ce privește software-ul, două limbaje de programare sunt cele mai comune în truse. Unul dintre ele este limbajul de programare textual, care poate fi dezvoltat pentru kit în sine, dar bazat pe programare în Java, de exemplu.
O altă variantă este limbajul de programare grafică, în care programele sunt construite de către elevi prin interacțiunea lor cu elementele vizuale, aproape întotdeauna prin acțiuni cu mouse-ul.
În ceea ce privește hardware-ul, practic acesta este compus din trei structuri de bază:
În fine, documentația cuprinde, pe lângă documentele tehnice în sine, manualul de utilizare și materialul de suport pedagogic.
Printre kiturile de Robotică Educațională care ies în evidență se numără Arduino, Modelix Robotics și Lego.
În ciuda faptului că a fost o practică începută în Brazilia în 1978, din 2002, cu sprijinul guvernului federal, Olimpiadele de știință au câștigat un loc crucial în planificarea anuală în școlile din întreaga lume. țară.
Ministerul Educației (MEC) în parteneriat cu Fundația Națională pentru Dezvoltarea Educației (FNDE), Ministerul Științei și Tehnologiei (MCT) și Consiliul Național pentru Știință și Tehnologic (CNPq).
Olimpiada braziliană de robotică (OBR) este una dintre ele, care, potrivit anunțului său, își propune să „acționeze ca un instrument pentru îmbunătățirea învățământului primar și secundar, precum și identificarea tinerilor talentați care pot fi stimulați în carieră tehnico-științific”.
Se desfășoară anual din 2007, în fiecare an cu etapa națională desfășurată într-un stat diferit. De-a lungul timpului a suferit modificări importante în structura sa, dar fără ca acest lucru să afecteze creșterea exponențială a numărului de abonați.
La prima ediție, s-au înregistrat aproximativ 6.500 de abonați. Zece ani mai târziu, în 2017, au fost peste 142.000 de solicitanți, atât la modalitatea practică, desfășurată în echipe, cât și la modalitatea teoretică, cu probe individuale.
Alte informații despre structura Olimpiadei, organizare, mod de participare, modalități, calendar și alte subiecte pot fi găsite pe site-ul www.obr.org.br.
