Știi ce este cultura creatorului? Înainte de a răspunde la această întrebare, să ne gândim la următoarele situații. Să presupunem că acele cărți pe care le-ați cumpărat sunt acolo, toate încurcate, au nevoie de un raft bun pentru a le pune în ordine. Ce faci? Mergi la magazin si il cumperi sau te hotarasti sa faci unul foarte creativ, cu paleti si vopsea?
Dacă răspunsul tău a fost a doua opțiune, ești mai priceput la cultura maker decât crezi! Mișcarea este considerată ca o extensie a filozofiei „Do it yourself” sau Do It Yourself. Ideea este că oricine este capabil să-și repare, să modifice și să-și construiască propriile obiecte.
Vezi mai mult
Înțelegeți cum comportamentul copiilor poate indica suferință în...
Cum să faci înregistrări reflexive în practica pedagogică?
Această cultură a mișcat lumea de zeci de ani și, una dintre consecințele sale geniale este crearea computerelor de acasă. Pentru a vă face o idee, Steve Jobs și Steve Wozniak au prezentat Apple I pentru prima dată la Homebrew Computer sau, Homemade Computers Club. Îți amintești cum a început totul într-un garaj? Deci este!
Cultura maker, în adâncul sufletului, a adus un nou mod de a fi inventator. Utilizarea instrumentelor moderne precum imprimante 3D, placă Arduino, tăietoare cu laser și robotica, a făcut posibil ca oamenii obișnuiți, ca tine și mine, să devină și creatori de mașini geniu.
Una dintre bazele mișcării maker este schimbul de tehnologie și informații. Datorită internetului, videoclipurile și manualele de experiență sunt difuzate pe scară largă, popularizând cultura. În Brazilia, unele evenimente cunoscute promovează întâlnirea inventatorilor din diverse colțuri ale țării.
Este cazul Campus Party, Arduino Day și Flisol. O ediție itinerantă a Maker Faire, cel mai mare eveniment de producție din lume, originar din China, a avut deja loc la Rio de Janeiro. În plus, două portaluri mari difuzează aici conținut educațional, în colaborare și gratuit. Ei sunt Fazedores și FilipeFlop.
Schimbul de cunoștințe între creatori nu are loc doar la evenimente majore. Ei se adună adesea în spații de colaborare care reunesc cercetători și entuziaști. Aceste locuri sunt dotate cu mașini și echipamente electronice și digitale care permit realizarea de prototipuri într-un mod mult mai ieftin.
Evident, atât de multe invenții trebuie asociate cu cunoașterea. Prin urmare, laboratoarele sunt instalate în școli din toată Brazilia. Ceva care pune în valoare experimentarea face ca învățarea să fie mult mai semnificativă, pe lângă dezvoltarea unor abilități foarte importante, precum creativitatea, autonomia și empatia.
Cultura maker a făcut ca multe medii educaționale să înlocuiască o parte din orele teoretice cu produse experimentale dezvoltate în laboratoare. Astfel, ele promovează interdisciplinaritatea, făcându-l pe elev să înțeleagă tot ceea ce presupune un proces de creație. Se numește educație practică.
De fapt, mulți educatori văd, în cultura maker-ului, o modalitate de a rezolva problemele grave cu care se confruntă Educația. Printre acestea, lipsa motivației, utilizarea tehnicilor de modă veche, precum și relația redusă între ceea ce se învață în teorie și lumea reală. Prin urmare, este mai mult decât urgent să înlăturăm stigmatul că sala de clasă este un mediu monoton.
Marele avantaj al culturii maker este acela de a avea strategii care pot fi utilizate de la învățământul elementar până la cel superior. În special cu copiii, este posibil să se creeze un mediu colaborativ în care unul îl ajută pe celălalt în procesul de învățare. Dar, avantajele depășesc și ajung până la pregătirea studentului pentru piața muncii.
Abilități precum antreprenoriatul, leadershipul și munca în echipă sunt din ce în ce mai solicitate de companii, nu? Vrei o activitate care îi exersează mai mult decât construirea unui robot? Sau, chiar mai puțin, decât punerea la cap a acel model grozav pentru Târgul de Știință? Acolo, un alt exemplu de beneficiu al culturii maker!
Tehnologia ne aduce o gamă largă de resurse, cum ar fi software, kituri robotizate și desene 3D. Cu toate acestea, știm că realitatea marii majorități a școlilor din Brazilia nu este chiar așa! Acest lucru nu împiedică inserarea culturii maker în mediul educațional. Un singur computer poate face o mare diferență!
Iar cultura maker nu este îndreptată doar către creații tehnologice! Ca și în exemplul de mai sus, un raft simplu care folosește lăzi Ceasa rămase este un mod de a „fa-o singur”. Mai multe exemple? Plantați o grădină de legume în spatele școlii, pictați pereții cu graffiti sau asamblați structuri cu lemn și carton.
Ați văzut cum cultura maker, de fapt, este deja aplicată în școli? Adevărul este că, cu puține resurse, este posibilă inserarea elevului în această filozofie, oferind un grad mai mare de învățare, printre multe alte beneficii! La urma urmei, cine a spus că sala de clasă trebuie să fie plictisitoare și neproductivă?
