Un avantaj comparativ incontestabil. Acesta este ceea ce cercetarea „Efecte macroeconomice potențiale cu extinderea ofertei publice de învățământ secundar tehnic în Brazilia”, pregătită de Itaú Educație și Muncă, în scopul dezbaterii formulării de programe și politici publice care vizează extinderea posturilor vacante pe segmentul educației profesional.
Una dintre principalele constatări ale studiului este că, în general, cei care finalizează cursurile tehnicienii reusesc sa castige, in medie, un salariu cu 32% mai mare decat al celor care termina liceul tradiţional. Diferența este prezentă și în segmentul care se află în afara pieței, unde rata șomajului, de 7,2%, în primul caz, este mai mică decât cea de 10,2%, în al doilea.
Vezi mai mult
Știți cum se face parmezanul? adevarul este socant
Inteligența artificială dezvăluie adevărata față a lui Isus Hristos;...
Comentând astfel de date, superintendenta Itaú Educação e Trabalho, Ana Inoue, subliniază că „trebuie să ne oprim să-i placă doar tânărul care părăsește o situație precară și merge la Universitatea Harvard sau alt loc de prestigiu. Trebuie să prețuim întreaga tinerețe”.
Într-o simulare a impactului asupra creșterii economice, dacă numărul posturilor vacante din învățământul gimnazial s-ar tripla, ar exista o creștere de 2,32% în Produsul Intern Brut (PIB) al țării, ca urmare a creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor muncitorii.
Un alt efect semnificativ, dar de natură socială, evidențiat de autorii studiului, ar fi legat de reducerea inegalității veniturilor dintre cei mai săraci și cei mai bogați, prin acces mai mare la acest tip de pregătire tehnică, odată cu extinderea indicelui Gini (indicator socioeconomic utilizat pentru măsurarea distribuției veniturilor într-o anumită țară), de la 0,55% la 0,58%.
Sondajul mai relevă că, printre țările care alcătuiesc Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), învățământul profesional and Technology (EPT) este responsabil pentru formarea a 32% dintre elevii de liceu, spre deosebire de Brazilia, unde o astfel de participare nu este mai mare de 8%.
O altă problemă ridicată în studiu se referă la abandonul școlar, motivat, mai ales, de nevoia ca brazilienii de a fi nevoiți să muncească încă de la o vârstă fragedă. Conform secțiunii educație a Anchetei naționale continue prin eșantion în gospodării (PNAD continuu), din iulie 2020, realizată de Institutul Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE), acesta este principalul motiv al abandonului școlar pentru 39,1% dintre tinerii între 14 și 29 de ani. ani.
