Stabilirea unei rate neutre pentru sectorul educației în proiectul de reformă fiscală, aflat în discuție în prezent în Senat, după trecerea prin controlul Camerei Deputaților. Aceasta este reclamația transmisă de președintele Forumului Entităților Reprezentative ale Învățământului Superior Privat – care acoperă 14 entități de învățământ – Celso Niskier, raportorului în cauză, senatorul Eduardo Braga (MDB-AM).
Subliniind faptul că inițiativa – care face parte din campania #EducaçãoMaisForte, lansată în luna mai a acestui an – își propune să atragă atenția asupra importanța sectorului educațional privat, Niskier amintește că cel puțin 16 milioane de studenți brazilieni studiază în instituții persoane fizice la toate nivelurile și peste 80% dintre acestea aparțin claselor C, D și E, cu venit lunar pe cap de locuitor al familiei de până la trei salarii minime.
Vezi mai mult
Interzis! Anvisa nu indică suplimentarea cu melatonină pentru copii...
Senatul aprobă proiectul în favoarea calității vieții educatorilor
„În ceea ce privește susținerea unei educații mai puternice, lucrăm pe mai multe fronturi. În materie de politică, căutăm să arătăm că 16 milioane de elevi depind de școlile private pentru un viitor mai bun”, spune președintele forumului.
Recensământul școlar 2022 – Conform Recensământului Școlar din 2022 al Ministerului Educației (MEC), publicat în februarie anul trecut, învățământul privat reprezintă 33,6% din centrele de zi în funcțiune; 25,6% din înscrierile preșcolare; 18,9% dintre elevi, în primii ani ai învățământului de bază; 15,5% din ultimii ani și 12,3% din liceu. În învățământul superior, sectorul privat deservește 6,3 milioane de studenți universitari sau 75% dintre studenții înscriși.
Alte informații din campanie sunt că segmentul angajează peste 1,7 milioane de profesioniști, în toate statele țării, majoritatea femei. „Mulți oameni nu cunosc profilul nostru de incluziune, diversitate și inovare educațională. Eliberam statul, pentru că dacă sectorul public ar trebui să înlocuiască toate școlile și colegiile private din Brazilia, costul ar fi de 280 de miliarde de lei în investiții pe an. Tratamentul diferențiat al educației în reforma fiscală este corect, deoarece recunoaște această importanță pentru țară”, explică Niskier, care conduce și Asociația Braziliană a Susținătorilor Învățământului Superior (Abmes).
Ca argument pentru alegeri, Forumul a evidențiat un studiu cu 102 țări, în care 65 dintre ele scutesc sectorul educațional, în timp ce alți 20 percep taxe, în intervalul 0% și 10%, inclusiv Brazilia. „Dacă începem să percepem mai multă taxă pe valoarea adăugată [TVA] la taxele lunare de la reforma fiscală, vom fi printre cele 17 țări care impozitează cel mai mult educația”, conchide Niskier.
