Un portret al precarității educației braziliene, patru din zece profesori de educație de bază din rețeaua publică au o pregătire inadecvată. Concluzia face parte din raportul Curții Federale de Audit (TCU), când analizează trei proiecte de formare a cadrelor didactice creat de Ministerul Educatiei, in vederea realizarii obiectivului de formare a intregii cadre didactice din tara prin 2024.
Acest obiectiv a fost cel mai relevant (obiectivul numărul 15) din planificarea pe zece ani a ministerului, anunțată în 2014 și intitulată „20 de obiective ale Planului Național de Sănătate”. Educație”, cu scopul de a se asigura că profesioniștii vor avea, anul viitor, un profil de studii superioare compatibil cu domeniile lor respective cunoştinţe.
Vezi mai mult
Oportunitate de angajare: Iases deschide 60 de posturi vacante pentru...
Norwegian găsește „din întâmplare” obiecte istorice din aur...
În schimb, în urmă cu aproape zece ani, realitatea recurentă era că profesorii nu aveau pregătire specifică pentru disciplinele pe care le-au predat, cum ar fi matematică, fizică, chimie, biologie, printre alții.
De atunci, această situație precară s-a schimbat puțin. După o examinare detaliată a „obiectivului 15” menționat mai sus, TCU a concluzionat, la sfârșitul lunii iulie trecute, că, în medie, 37,4% dintre cadrele didactice au pregătire incompletă sau inadecvată pentru funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul predare.
Nici măcar ca o consolare – Deși nu este o consolare, situația a fost și mai gravă în 2013, când 49,5% dintre educatori nu erau pregătiți corespunzător. Într-o notă, Curtea de Conturi subliniază că „în ciuda creșterii, aceste procente sunt cu mult în urma țintei [pentru 2024] de 100% [absolvenți] în toate etapele educației de bază”.
La rândul său, MEC susține, într-o notă, că a creat un „grup de lucru însărcinat să propună politici de îmbunătățire a formării inițiale pentru cadrelor didactice”, pe lângă evidențierea creșterii, la 90 mii și 100 mii, a numărului de burse pentru începerea predării în 2023 și 2024, respectiv.
Un alt argument ridicat de minister este angajamentul său de a construi „o politică națională de alfabetizare, care ar include programe de educație continuă care urmează să fie oferite de state și judete"
Analiza a trei proiecte – TCU, la rândul său, a analizat cele trei proiecte de formare a cadrelor didactice create de Uniune, în vederea realizării scopului menționat anterior. Primul dintre ele, Pril (Programul Instituțional pentru Promovarea și Inducerea Inovării în Formarea Continuă Inițială de profesori și directori), ar urma să asigure „îmbunătățirea inovatoare” a curriculum-ului profesorilor deja format. Din cauza respingerii universităților, chiar dacă momeala este finanțarea cursurilor pentru instituțiile de învățământ superior, Pril a avut ca rezultat „aderență scăzută”, sub argumentul că acest program „ar contraveni autonomiei universitate".
Cel de-al doilea proiect, intitulat Parfor (Planul național de formare a cadrelor didactice în învățământul de bază) ar avea ca misiune oferirea de cursuri de licență în domeniul activității cadrelor didactice. În ciuda faptului că bugetul pentru acest program a scăzut cu 65% în perioada 2019-2021, Capes (Coordonarea pentru Îmbunătățirea Personalului din Învățământul Superior) constată că creșterea Cifra de afaceri a cadrelor didactice temporare „face monitorizarea programului imposibilă”, din cauza ușurinței acestor profesioniști, odată înscriși, de a abandona predarea în decurs de un an. Ca urmare a. De parcă aceste argumente nu ar fi suficiente, direcțiile de învățământ nu ar oferi sprijin logistic și financiar pentru a garanta permanența cadrelor didactice pe cursurile Parfor.
Al treilea și ultimul proiect, Sistemul Universitar Deschis din Brazilia (UAB) – care vizează acordarea de licențe și îmbunătățirea educatorilor la distanță – a fost lovit puternic. pentru o reducere a bugetului care a ajuns la 28% între 2019 și 2021, în ciuda misiunii sale de a „extinde și internaliza oferta de resurse pentru cursurile de învățământ superior din țară”.
Fără abilitate de a articula – Pentru a finaliza criza, sectorul și-a pierdut capacitatea de articulare, după ce fostul președinte Jair Bolsonaro a desființat Secretariatul pentru Articularea cu Sisteme Educaționale (Sase), până atunci, responsabil cu articularea Planului Naţional de Educaţie (PNE), în favoarea unei mai mari interacţiuni între departamentele de învăţământ de stat şi municipale cu universități. „A existat o rețea care a ajutat statele și municipalitățile în implementarea politicilor integrate, dar MEC a preferat să execute proiecte specifice, precum școlile civico-militare, a spus președintele Undime (Uniunea Directorilor Municipali de Educație), Luiz Miguel Martins Garcia.
