O revizuire amănunțită a fosilelor antice și recent descoperite a dezvăluit că o specie antică de bacterie fotosintetic, cunoscut sub numele de Langiella scourfieldii, este printre primul care a colonizat uscatul acum mai bine de 400 de milioane de ani.
Această descoperire plasează această ființă în același context cu primele plante care au crescut aici și sugerează că a locuit și corpuri de apă dulce și izvoare termale.
Vezi mai mult
Explorând arome noi: încercați „somon vegan”…
Clopotele vechi de 2.000 de ani sunt găsite de arheologi în China; stiu…
Cu ajutorul reconstrucțiilor tridimensionale, paleobiologul Christine Strullu-Derrien, de la Muzeul Național de Istorie al Regatului Kingdom, a observat atributele specifice ale acestui microbi, în special capacitatea sa de a se ramifica - un aspect tipic al cianobacteriilor din tip Hapalosifonaceea.
Descoperirea a fost identificată în Rhynie Chert din Scoția, cunoscut că reprezintă cel mai vechi ecosistem terestru conservat din lume.
În timp ce multe forme de viață au fost identificate în aceste zăcăminte fosile vechi de 407 milioane de ani, rolul exact jucat de cianobacteriile în acel ecosistem rămâne o enigmă.
Cianobacteriile, numite uneori în mod eronat alge albastre-verzi, au fost vitale pentru formarea vieții pe Pământ.
Cu aproximativ 2,4 miliarde de ani în urmă, aceste microorganisme au jucat un rol crucial în transformarea atmosferei aterizează prin Marele Eveniment de Oxidare, în care cantități mari de oxigen au fost eliberate în ape și sus în aer.
Această transformare atmosferică, deși este benefică pentru formele de viață care prosperă în medii bogate în oxigen, cum ar fi oameni, a fost dezastruoasă pentru organismele care s-au adaptat la medii cu niveluri scăzute de oxigen, stingându-le.
(Imagine: dezvăluire)
Cu toate acestea, cianobacteriile rezistente, despre care se crede că au provenit din medii de apă dulce, s-au adaptat și au evoluat pur și simplu, colonizând o gamă largă de habitate.
Noi studii asupra unor astfel de microorganisme oferă mai multe informații despre modul în care și-au cucerit spațiul de-a lungul evoluției.
Cercetătorii au aruncat o nouă privire asupra Langiella scourfieldii, bacteria descoperită pentru prima dată în 1959. Deși specimenele timpurii au fost dificil de identificat, descoperirile recente au oferit o analiză mai detaliată a speciei.
Folosind microscopia de super-rezoluție și tehnici de reconstrucție 3D, oamenii de știință au reușit să analizeze modul în care Langiella scourfieldii crescut.
Una dintre cele mai semnificative descoperiri a fost dovezile unei caracteristici numite „ramificare adevărată”.
Acest fenomen apare atunci când bacteriile, crescând liniar, se dublează și formează o nouă linie sau ramură. Caracteristica sugerează că bacteriile au trăit în terenuri umede în apropierea izvoarelor termale.
Cercetarea a beneficiat, de asemenea, de alte dovezi, inclusiv analize ale ceasului molecular și studiul unui specimen ramificat de un miliard de ani găsit în Africa.
Toate aceste date indică faptul că cianobacteriile, grupul la care Langiella scourfieldii, au o istorie evolutivă mult mai complicată decât cea reflectată doar în înregistrări fosile.