Oamenii de știință de la Universitatea ETH Zurich din Elveția au descoperit a „mini-organ” la mamifere. Este un organel numit „exclusiv” de către cercetători.
Pe lângă „mini-organul” care poate avea o legătură directă cu bolile autoimune, cum ar fi lupus, poate servi drept studiu pentru a ne aprofunda înțelegerea modului în care nucleele celulare au evoluat de-a lungul istoriei.
Vezi mai mult
De la mâzgăli la faimă: un băiat avertizat la școală semnează un contract cu...
Oamenii inteligenți tind să NU vadă ACESTE aspecte în ei înșiși
Organelul numit „excluzom” a fost descris pentru prima dată pe 21 septembrie 2023, în revista Molecular Biology of the Cell.
Ceea ce îl face atât de special este faptul că ADN-ul a fost găsit în această structură, deoarece celulele eucariote păstrează în general cea mai mare parte a materialului genetic în nucleul lor.
Unul dintre cele mai importante puncte descrise în descoperire, după ce am analizat cu atenție „mini-organul”, este că noua componentă ar fi capabilă să-și diferențieze propria
Mai mult, organele le depozitează în citoplasmă împreună cu plasmide (molecule de ADN) în afara celulei de mamifer. Aceasta este o funcție de igienă care poate proteja cromozomii animalelor.
Ruth Kroschewski, coordonatorul studiului, consideră că „excluzomul” joacă un rol în memoria imunologică celulară.
(Imagine: dezvăluire)
Astfel, se presupune că o proteină studiată de biologi timp de mulți ani se leagă de inelele ADN prezente în organite, rezultând „iluzia unei infecții”.
Ca urmare, organismul continuă să primească semnale că problema este încă prezentă, ceea ce duce sistemul imunitar să mențină substanța mesager inflamator.
În urma acestui raționament, iluzia de infecție nu ar înceta, facilitând răspunsurile autoimune precum lupusul eritematos sistemic.
Potrivit lui Ruth, „excluzomul” este probabil legat de etapele evolutive timpurii, când au început să apară eucariotele.
Astfel, pe măsură ce procesul de evoluție a progresat, a apărut un mecanism care să asigure că moleculele de ADN sunt înfășurate automat într-o membrană, așa cum este cazul acestui nou organel.
Kroschewski subliniază că, deși membrana „mini-organului” este similară cu cea a nucleului celular, este mult mai simplă.
Mai mult, ea crede că poate „mini-organul” este o primă încercare de a produce un nucleu celular și va continua să investigheze descoperirea în continuare împreună cu echipa ei.