Arheologii se găsesc adesea într-o situație particulară după săpături situri arheologice, colectează artefacte și studiază structuri antice: reîngroapă situri, restabilind totul la starea inițială înainte de investigațiile științifice.
Dar de ce fac ei asta? Răspunsul pe scurt implică probleme de conservare, prevenirea eroziunii, jefuirii și daunelor cauzate de expunerea la elemente.
Vezi mai mult
Vedeți calul mișcându-se înainte sau înapoi? Asta spune multe…
Detaliile din misiunea Apollo 17 indică faptul că Luna este MULT mai veche decât...
Cu toate acestea, un caz recent la Birdosvaldo, o bază militară romană de pe Zidul lui Hadrian din Anglia, oferă o oportunitate de a explora această practică mai profund.
Birdosvaldo, construit în timpul domniei lui împăratul Hadrian, a fost o bază militară romană în anii 120 d.Hr. W. Situată la marginea de nord a graniței imperiale romane din Anglia, baza se întindea pe aproximativ 117 km, de la est la vest.
În 2021, o echipă de arheologi a descoperit baia cetății în afara structurii principale, o zonă cunoscută sub numele de așezări extramurale, care adăposteau soldați, comercianți și civili.
Baia s-a dovedit a fi o descoperire valoroasă, permițând cercetătorilor să examineze detaliile vieții de zi cu zi din forturile militare din Zidul lui Hadrian.
După doi ani de studiu, echipa plănuiește să reîngroape baia, o procedură care nu este neobișnuită la siturile arheologice. Acest lucru ajută la conservarea sitului, astfel încât viitorii arheologi să poată obține instrumente mai bune și noi întrebări de explorat în timpul săpăturilor.
Săpa situri arheologice provoacă inevitabil unele daune, cum ar fi îndepărtarea solului depus pe structuri și expunerea artefactelor fragile.
Ca urmare, săpăturile sunt înregistrate în detaliu. După cercetare, arheologii păstrează artefactele îndepărtate și cele lăsate in situ, adică în locația inițială.
(Imagine: dezvăluire)
Cu excepția cazului în care situl este amenințat de construcția viitoare sau de eroziune, majoritatea artefactelor arheologice sunt lăsate în mare parte intacte.
Acest lucru permite efectuarea unor cercetări viitoare în același domeniu. În Birdosvaldo, de exemplu, arheologii au excavat același sit în mai multe etape, de mai multe ori pe an.
Momentul de a încheia săpătura și de a alege reîngroparea ei depinde de răspunsurile pe care cercetarea a reușit să le obțină, legate în general de utilizarea și vechimea sitului.
Baia lui Birdosvaldo, după ce și-a dezvăluit secretele, va fi din nou îngropată pentru a conserva spațiul.
Lipsa întreținerii este un risc semnificativ pentru siturile arheologice in situ, ceea ce determină mai multe țări să solicite reîngroparea siturilor după cercetare pentru a acorda permisiunea de excavare.
Acest lucru se datorează faptului că artefactele în aer liber sunt supuse deteriorării din cauza expunerii la soare, a fluctuațiilor de umiditate, a eroziunii, a vandalismului, a jafurilor și a vizitelor neautorizate.
Înainte de a reîngropa baia lui Birdosvaldo, cercetătorii efectuează o analiză a materialelor sitului pentru a evalua capacitatea acestora de a rezista la condițiile atmosferice și daunele biologice. Aceasta include luarea în considerare a animalelor și a rădăcinilor plantelor, printre alți factori.
Pentru a facilita identificarea șanțurilor în viitor, cercetătorii adaugă adesea un strat de nisip curat sau plastic, împreună cu semne cu data curentă.
