În ultimele decenii am observat o creștere semnificativă a procentului de persoane diagnosticate cu cele mai variate probleme de sănătate mintală, cu accent deosebit pe depresie si anxietate.
Recent, cercetările efectuate de cercetătorii de la Universitatea Pompeu Fabra, din Barcelona, Spania, par să fi găsit originea acestei probleme cruciale în viața modernă.
Vezi mai mult
Chitul cere curățare? Descoperă această metodă...
Dezmințirea miturilor: Cuptorul cu microunde ia nutrienții din alimente?
Potrivit oamenilor de știință, o încrucișare între Homo sapiens iar Denisovanii (o rasă de oameni care a dispărut cu zeci de mii de ani în urmă), care a avut loc în urmă cu aproximativ 60.000 de ani, au declanșat apariția genei care ne reglează negativ starea de spirit.
Această descoperire a fost posibilă numai după secvențierea genetică a ADN-ului uman modern. Odată cu acesta, cercetătorii au descoperit o variantă genetică influențată de gena Denisovan SLC30A9, care, aparent, este responsabilă pentru instabilitățile emoționale observate astăzi.
(Imagine: dezvăluire)
Experții responsabili de cercetările efectuate la Universitatea Pompeu Fabra susțin, în sfera studiului, că mutația genetică responsabil de problemele de sănătate mintală, acționează prin dereglarea distribuției zincului în organism, ceea ce dăunează în cele din urmă umor.
Acest lucru se întâmplă deoarece furnizarea de serotonină, neurotransmițătorul cunoscut sub numele de „hormonul fericirii”, este, de asemenea, afectată frontal.
Cercetătorul Elena Bosch, care este coautor al studiului, a comentat acest „detaliu”.
„Am descoperit că această mutație a avut cu siguranță implicații pentru transportul zincului în interiorul celulei”, a spus ea.
Această genă, care a apărut odată cu concepția primei jumătate-Denisovan, jumătate-Denisovan Homo sapiens, răspândit prin populațiile umane care trăiesc în Asia, care au migrat ulterior în Europa și în Americi.
„Partea bună” a mutației
Studiul a subliniat, de asemenea, că mutația care a avut loc în încrucișarea Homo sapiens iar denisovenii au creat o populație de oameni mai rezistente la frig.
Un alt profesor, Rubén Vicente, a interacționat și el cu studiul și a făcut această observație.
„Elena m-a contactat pentru că echipa ei a observat o schimbare a unui aminoacid într-un transportor de zinc, care era foarte diferită între populațiile din Africa și Asia de astăzi”, a spus el. „De atunci am început să ne punem întrebări și să căutăm răspunsuri”, a conchis el.
Potrivit profesorului Vicente, mutația legată de zinc a afectat metabolismul acestor indivizi, făcându-l mai rapid. Acest lucru declanșează reacții care ajută organismul să facă față mai bine frigului.
Această caracteristică a fost fundamentală pentru populaţiile denisovenilor şi Homo sapiens rezista frigului extrem care a lovit Asia în ultima epocă de gheață.
În orice caz, această „superputere” a adus ca efect secundar o predispoziție marcată de a suferi probleme psihiatrice, care i-au afectat nu numai pe acești oameni străvechi, ci și pe populațiile ulterioare, ajungând chiar S.U.A.
Printre problemele care pot fi legate de această genă se numără, pe lângă depresie și anxietate, anorexia nervoasă, tulburare de hiperactivitate, tulburare de spectru autist, tulburare bipolară, tulburare obsesiv-compulsivă și schizofrenie.
Licențiat în Istorie și Tehnologia Resurselor Umane. Pasionat de scris, astăzi trăiește visul de a lucra profesional ca Web Content Writer, scriind articole în mai multe nișe și formate diferite.
