Activitate de sociologie, potrivită pentru elevii de liceu din anul III, cu întrebări despre industria culturală.
Această activitate de sociologie este disponibilă pentru descărcare într-un șablon Word editabil, gata de tipărire în PDF, precum și activitatea finalizată.
Descărcați acest exercițiu de sociologie de la:
ȘCOALA: DATA:
PROF: CLASA:
NUME:
1) Definiți în câteva cuvinte ce este industria culturală?
A:
2) Citiți fragmentul de mai jos:
Consum, de aceea sunt. Această afirmație poate părea chiar o exagerare, dar chiar și cei fără venituri trebuie să consume. Indigenții sau cerșetorul consumă, chiar dacă nu au venituri. Farfuria cu mâncare, noaptea la pensiune sau orice altă donație a fost posibilă doar pentru că a existat producția și cineva a decis să contribuie la partea defavorizată și a transferat o parte din veniturile lor la aceasta Sfârșit. La urma urmei, nu există un prânz gratuit. Consumul reprezintă o satisfacție, întrucât este îndeplinirea unei nevoi. Aceste nevoi apar din ce în ce mai mult din evoluția civilizației și devin parte a listei de nevoi a celor care trăiesc în această civilizație. Există nevoi precum mașini, telefoane mobile, cursuri de limbă și o multitudine de altele care au apărut și vor apărea, creând astfel noi așteptări de consum pentru oamenii din această civilizație. Societatea capitalistă asociază consumul cu superioritatea, adică cu cât este mai mare puterea de consum, cu atât este mai mare superioritatea persoanei sau, chiar mai bine, statutul acestei persoane în societate. (…)
www.tudosobreoconsumismo.blogspot.com.br
A) Conform textului, de ce atâta consumism? Cu ce asociază societatea capitalistă consumul? Explicați în cuvintele voastre.
A:
3) Citiți un fragment al poeziei:
Un nume este lipit de pantalonii mei
care nu este al meu de la botez sau de la biroul de registru,
un nume... ciudat.
Geaca mea are un memento de băutură
că n-am pus niciodată în gură în viața asta. (...)
Șosetele mele vorbesc despre produs
Nu am experimentat niciodată
dar sunt comunicate la picioarele mele.
Adidașii mei sunt proclame colorate
de ceva nedovedit
de către acest degustator de vârstă lungă.
Eșarfa mea, ceasul, lanțul meu cheie,
cravata și centura și peria și pieptenele,
ceașca mea, ceașca mea,
prosopul de baie și săpunul meu,
asta este, asta este,
din cap pana in picioare,
sunt mesaje,
vorbind scrisori,
tipete vizuale,
comenzi de utilizare, abuz, recidivă,
obicei, obicei, urgență,
indispensabilitate,
și fă-mă să călătoresc publicitate-om,
sclav al materiei anunțate.
Sunt, sunt la modă.
Este greu să mergi în modă, chiar dacă moda
este să-mi refuz identitatea,
schimbă-o cu o mie, tezaurizând
toate mărcile comerciale,
toate siglele de pe piață.
Cu ce inocență renunț să fiu
Eu care eram și mă cunoșteam
atât de diferit de ceilalți, așa că eu,
gândire, simțire și simpatie
cu alte ființe diverse și conștiente
a condiției sale umane, invincibile.
Acum sunt o reclamă,
uneori vulgar, alteori bizar,
în limba națională sau în orice limbă
(orice, mai ales). (…)
Pentru că mi-a arătat așa, atât de mândru
de a nu fi eu, ci articol industrial,
Îmi cer numele să fie corectat.
Nu-mi mai convine titlul de om.
Noul meu nume este un lucru.
Eu sunt lucrul, lucrul.
Carlos Drummond de Andrade
A) Cum se vede consumismul în poezie? Explica.
A:
4) Sunteți de acord că: Consumul există? Cometariu.
A:
5) În societatea actuală, ce este mai important: cantitatea de bunuri pe care o are un individ sau nivelul său de cunoștințe? Cometariu.
A:
De Rosiane Fernandes Silva- Absolventă în litere
La răspunsuri sunt în linkul de deasupra antetului.
raportați acest anunț
