Democrație, guvern în care poporul își exercită suveranitatea, sistem în care cetățenii își aleg liderii prin alegeri periodice. Regim în care oamenii participă, în mod egal, la elaborarea propunerilor, elaborarea și elaborarea legilor. Aceasta este definiția democrației în dicționar, dar ce legătură are cu managementul școlii?
Te-ai oprit vreodată să te gândești că deciziile luate la școală, precum folosirea unui anumit tip de uniformă, programele și conținutul nu trebuie „împins” în comunitate? Ce profesori ar trebui consultați în stabilirea curriculum-ului? Angajații trebuie să își dea cu părerea dacă structura școlii nu este sigură pentru efectuarea muncii?
Vezi mai mult
Educația pentru tineri și adulți (EJA) este din nou o prioritate federală
Performanța profesorului este un factor cheie pentru includerea deplină a elevilor...
Conducerea unei școli este o acțiune imposibil de realizat izolat. Participarea tuturor la managementul școlii este esențială pentru ca interesele comunității să fie îndeplinite. Atunci când se stabilesc strategii de integrare a școlii și comunității, aceasta din urmă este în ton cu instituția care, de fapt, o transformă.
Oprește-te și gândește-te: care este rolul educației? Dacă răspunsul tău este că rolul educațional este în promovarea strategiilor care vizează practicarea cetățeniei prin formare, ai dreptate. Dar, dacă în realitate, școala ta nu atinge aceste obiective, este semn că ceva trebuie corectat.
Definiția managementului școlar democratic îl conceptualizează ca fiind actul de prioritizare a participării colective la acțiunile practicate în școală. Aceasta înseamnă că deciziile nu pot fi luate de către director și coordonare în mod izolat, ci prin participarea tuturor celor implicați în comunitatea școlară.
Angajații, profesorii, asociațiile studențești, elevii și părinții trebuie să fie conștienți de strategiile dezvoltate în școală. Asta pentru că instituția este inserată într-o anumită comunitate și trebuie să țină cont de specificul acesteia înainte de a impune vreo măsură.
Principala caracteristică a managementului școlar democratic este caracterul său descentralizator, adică școala devine un spațiu deschis pentru dialog și dezvoltarea unei relații orizontale, fără ordine urmasi. Acest tip de structură nu impune puterea de comandă sub forma unor ierarhii care să demonstreze că toată lumea are puterea de a participa.
Cert este că modelul de management democratic nu este o simplă atitudine caritabilă. Este un management susținut de Constituția Federală din 1988, consolidată de Legea Orientărilor și Bazele Educației Naționale (Legea 9.394/96), pe lângă Planul Național de Educație (PNE). Astfel, este unul dintre principiile stabilirii unui învățământ de calitate.
Mai sus, am menționat că una dintre caracteristicile managementului democratic este absența centralizării puterii. Dar nu numai atât! Acest model are, printre caracteristicile sale principale:
Printre principalele caracteristici pe care le putem evidenția este planificarea participativă. În ea sunt dezvoltate metode și strategii pentru a răspunde nevoilor specifice ale școlii. În acest fel, se stabilesc practici pentru a încuraja participarea tuturor, nu doar rolul lor de spectatori.
În această părtinire, există transparență în luarea deciziilor, adică acțiunile sunt dezvăluite astfel încât întregul colectiv să devină conștient de ele. Cum poate școala să facă asta? Prin spațiile fizice sau rețelele sociale ale școlii, inclusiv prin proiectul politico-pedagogic, adică setul de strategii al instituției pentru anul școlar.
Elaborarea PPP este strâns legată de managementul școlar democratic. Prin el, școala va defini linii directoare care să-și ghideze activitatea și să ghideze acțiunile care contemplă procesele educaționale. Proiectul este modalitatea cea mai eficientă prin care școala își asumă angajamentul de a educa prin prisma realității care ghidează instituția.
Din toate aceste motive, este de așteptat ca PPP să nu poată fi elaborat în mod autoritar, adică concentrat în mâinile directorilor și coordonatorilor. Toți cei implicați în procesul de predare și învățare trebuie să participe la crearea acestuia, pentru a construi identitatea democratică a instituției.
Promovarea managementului școlar democratic este posibilă deoarece integrează școala și comunitatea. Prin urmare, managerii trebuie să stabilească strategii care să promoveze această integrare, reunind management, coordonare, profesori, angajați, părinți, tutori și elevi.
Stabilirea managementului școlar democratic presupune că instituția însăși trebuie să-și regândească rolul de educator. De atunci, trebuie să dezvoltați schimbul, să ieșiți din zona de confort și să instituiți modalități de a aduce studenții, comunitatea și personalul mai aproape de management.
Acest lucru se poate realiza prin strategii simple și periodice, a căror frecvență, încă o dată, trebuie discutată de colectiv.
Pe scurt, managementul școlar democratic este caracterizat de împărtășirea deciziilor. Dar, în plus, este vorba despre crearea unor spații de dialog pentru a dedica efectiv timpul educatorilor persoanelor implicate în managementul acestuia, asigurându-se că proiectele și rutina școlii sunt de interes pentru toate.
