La 1 mai a acestui an a fost sărbătorită Ziua Muncii și, cu această ocazie, s-a discutat mult despre avansarea automatizării și riscurile pe care aceasta le-ar putea aduce pentru locurile de muncă ale populației. Un studiu bazat pe o analiză efectuată de un grup de oameni de știință elvețieni de la Școala Tehnică Federală din Lausanne, care a prezis care cariere vor fi cele mai afectate de tehnologie și diferitele grade în care aceasta va avea impact asupra populatia.
Citeste si: Creșterea pozitivă a tinerilor de culoare pe piața muncii
Vezi mai mult
Înainte de a anunța „noile Fies”, MEC „se duce după” studenți...
Educația pentru tineri și adulți (EJA) este din nou o prioritate federală
În trecut, oamenii știau doar că roboții vor înlocui munca umană în diferite domenii ale societății și că vor fi create alte cariere pentru a gestiona aceste noi tehnologii. Cu toate acestea, în prezent este posibil să se prevadă ce profesii pot dispărea din cauza automatizării.
Cu ajutorul inteligenței artificiale, oamenii de știință au dezvăluit 987 de cariere bazate pe abilitățile necesare. Ulterior, i-au grupat și au construit un clasament al carierelor care sunt cele mai comune pentru roboți. Cartografierea este un studiu clasic în zonă care a arătat, în 2013, că 47% din profesii ar putea fi preluate de roboți.
Un studiu realizat în Elveția, publicat în aprilie în revista științifică internațională Science Robotics, a prezis un scenariu, bazat pe un catalogul carierelor și, de asemenea, în profilul forței de muncă nord-americane și a făcut referințe încrucișate bazele de date cu baza europeană de competențe robotică.
„Este o nouă propunere metodologică, foarte interesantă și foarte promițătoare”, evaluează președintele Consiliului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Relații de Muncă al Comércio-SP, José Pastore. Cu toate acestea, el face o avertizare: „Pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de ani lumină”.
În Brazilia, așteptarea trebuie să fie grea, deoarece țara suferă de probleme mai presante. Este necesar să facem față provocării de a plasa 20 de milioane de oameni pe piața muncii înainte de a te gândi la automatizarea acestei piețe, subliniază Hélio Zylberstajn, profesor la FEA/USP. De la primele impacturi ale pandemiei, rata șomajului de 11% a dat puține rezultate.
Peste câțiva ani, când metodologia poate fi extinsă și introdusă Realitatea braziliană, Hélio crede că va putea contribui la creșterea calificării profesional. Astfel, țara trebuie să se concentreze pe completarea golurilor în formarea profesională clasică.
„Mai presus de toate, Brazilia are o deficiență în educația de bază”, își amintește Hélio, adăugând că, în majoritatea cazurilor, inițiativa are suficient sectorul privat să finalizeze pregătirea precară a populației pentru a putea angaja lucrători în activitatea lor și a consolida relația acestora cu tehnologia.
Laboratorul Viitorului de la Coppe-UFRJ reunește oameni de știință care cercetează impactul automatizării pe piața muncii. În 2019, a fost realizat un studiu, condus de cercetătorul Yuri Lima, care a adaptat metodologia Frey și Osborne la o hartă a piața muncii din Brazilia și a ajuns la concluzia că 47% din locuri de muncă sunt susceptibile la tehnologie automatizare. Cu toate acestea, este dificil de estimat cu exactitate impactul automatizării, deoarece generează și noi locuri de muncă.
— Atât prima revoluție industrială, din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, cât și a patra, pe care o trăim acum, în general, nu au provocat șomaj. Dar este important de menționat că, chiar dacă totul merge bine pe termen lung, au existat procese de dispută și ruptură pe termen scurt, care s-au terminat cu bine doar datorită actorilor sociali care au împins pentru construirea unui viitor mai bun pentru muncă”, a explicat Yuri Lima. Cercetătorul UFRJ consideră că oamenii de știință de la Lausanne arată o direcție cu privire la modul de atenuare a problemelor cauzate de tehnologie.
