Chiar și ignorând hotărârea legală, care prevedea ca problema să fie trimisă Congresului Național până în iunie anul trecut, Ministerul Educației (MEC) trebuie înaintează proiectul de lege pentru noul Plan Naţional de Educaţie (PNE) – aferent deceniului 2024-2034 – doar în prima jumătate a anului viitor (1S24).
În loc să recunoască nerespectarea procedurii legale, MEC a susținut că „întârzierea” va servi la dezbaterea noilor obiective. cu societatea, mai ales la conferințele municipale, în octombrie viitor, care precede conferința națională de educație.
Vezi mai mult
Acesta este sfârșitul „gatonetului”? Anatel întărește anti-pirateria cu...
Este posibil ca sonda lunară rusă să fi creat un crater pe Lună; intelege cum
Recunoscând că scenariul educațional este „provocator”, ministerul subliniază că „în ultimele luni s-a lucrat la politici care vizează învățământul de bază și superior, în mai multe axe”, cu accent pe constituirea unui grup de lucru, pe bază consultativă și propozițională, cu scopul de a avansa discuțiile privind strategiile și liniile directoare pentru PNE.
Într-o notă, MEC a raportat că „în acest moment, membrii GT sistematizează macro-problemele identificate pentru stabilirea de noi obiective și strategii. Documentul produs de GT va fi discutat la conferințele municipale, care încep în octombrie, la conferințe de stat și la conferința națională de educație, care au loc în succesiune, pentru sprijinirea întocmirii proiectului de lege, cuprinzând diagnostic, orientări, obiective, scopuri și strategii pentru Planul național de educație al următorului deceniu".
Cu 20 de obiective pentru managerii publici, de la educația timpurie la învățământul superior, PNE conține 56 de indicatori care pot fi măsurați, fără valoare de referință, pe baza dezbatere și coordonare între secretariatele MEC și entități precum Consiliul Național al Secretarilor Educației (Consed), Uniunea Națională a Directorilor Municipali ai Educație (Undime), Forumul Educației Naționale (FNE), Consiliul Educației Naționale (CNE), Forumul Consiliilor Educației de Stat (Foncede), Institutul Institutul Național de Studii și Cercetare Educațională Anísio Teixeira (Inep), Coordonarea pentru Perfecționarea Personalului din Învățământul Superior (Capes), Camera Deputaților și Senat.
În cazul învățământului de bază, programul „Școli cu normă întreagă” ar trebui să aibă un buget inițial de 4 miliarde R$, în vederea extinderii numărul de înscrieri cu normă întreagă în rețelele de învățământ respective, cu prioritate pentru ajutor financiar acele departamente cu cel mai mic expansiune.