Cel mai bun medicament împotriva „virusului” dezinformarii, care a infectat societatea braziliană cu „febra” știri false (fake news) este revenirea cerinței diplomei pentru practica profesională a jurnalismului. Aceasta este opinia unanimă exprimată de dezbateri la ședința publică susținută de Comisia de comunicare a Camerei Deputaților, joia trecută (26).
În opinia deputaților, profesorilor, oamenilor de afaceri și reprezentanților sindicatelor, cea mai bună modalitate de a recupera credibilitatea presei ar fi aprobarea unei propuneri de modificare a Constituția (PEC 206/12) – intitulată Legea braziliană a libertății, responsabilității și transparenței pe internet – care reinstituie documentul obligatoriu pentru exercitarea profesiei in Brazilia.
Vezi mai mult
Cariere lucrative: 9 profesii care plătesc mai mult de 20.000 R$ pe lună
3 ciudatenii curioase ale oamenilor inteligenți: nimeni nu-l crede pe ultimul
În apărarea propunerii, președintele Federației Naționale a Jurnaliștilor (Fenaj), Samira Cunha a remarcat că „într-un scenariu în care Avem majoritatea populației informându-se prin rețelele de socializare, trebuie să calificăm tot mai mult jurnalismul practicat în Brazilia".
Sub argumentul că jurnalismul profesional este antidotul împotriva „valului de dezinformare” constant, Samira consideră că „trăim într-o societate bazată pe minciuni. propagat pe scară largă și cu obiective specifice, și lăsăm deoparte rolul unui profesionist care se formează cel puțin patru ani pentru a juca un rol fundamental în democrație”, când a denunțat că, astăzi, fără cerința diplomei, sunt cazuri de minori și analfabeți cu înregistrare profesională ca jurnaliști, activând deschis în țară.
„Pix suprem” – La geneza problemei, în 2009 (primul guvern Lula), Curtea Supremă Federală (STF), în mod unilateral, a decis că orice persoană, indiferent de pregătire, poate exercita funcțiile de jurnalist, desființând, cu o lovitură de pix, 40 de ani de valabilitate a unei profesii reglementate sub egida unei diplome de studii superioare, ca și celelalte care, însă, s-au păstrat.
Decizia „prostească” a miniștrilor supremi, la acea vreme, ar fi să răspundă la un recurs al unui angajator, în speță, Uniunea Companiilor de Radio și Televiziune din Statul São Paulo (Sertesp), împreună cu Ministerul Public Federal (MPF), pentru care solicitarea diplomei ar fi neconstituțională, întrucât Constituția „garantează tuturor dreptul la libertatea de exprimare și gând". Un sofism care, în practică, a slăbit categoria dinaintea șefilor, pe lângă faptul că a înfundat însăși libertatea de exprimare pe care aceștia doreau să o protejeze.
În schimb, pentru președintele Asociației braziliene de predare a jurnalismului, Marluce Zacariotti, compromisul libertății de exprimare ca pretext pentru desființarea diplomei nu este sustenabil. „Jurnalistul nu își exprimă părerea în știrile și reportajele pe care le scrie. Prin urmare, cerința diplomei nu garantează pretinsa exclusivitate a dreptului de a-și exprima gândurile prin mass-media sau prin orice alte mijloace”, a apreciat acesta.
Prin respingerea justificării raportorului de atunci al cauzei la Curtea Supremă, decanul de acum Gilmar Mendes – pentru care „pregătirea specifică în Jurnalismul nu este modalitatea ideală de a evita eventualele riscuri pentru comunitate sau daune aduse terților” – directorul Asociației presei din Brazilia (ABI), Armando Rollemberg, a calificat decizia supremă drept „recul”, pe lângă faptul că a avertizat asupra consecințelor dezastruoase pe care le-a provocat pentru societate.
„Jurnalismul este tot ceea ce nu are nimic de-a face cu minciuna. În jurnalism, există libertate de exprimare, dar libertatea de exprimare nu include minciuna, așa cum minciuna egoistă, plină de ură, articulată, în puțin mai mult de 24 de ore, poate aduce pierderi enorme pentru societate. Uneori nici măcar nu se poate face o retragere echivalentă”, a spus el.
„Pământul este plat” – Ca o ilustrare a declarațiilor lui Rollemberg, președintele Asociației Braziliene a Cercetătorilor în Jurnalism (SBJor), Samuel Pantoja, a dat ca exemplu rezultatul unui sondaj, conform căruia, unul din cinci brazilieni consideră că Pământul este apartament.
Abordând un alt unghi al problemei, jurnalistul, profesorul și deputatul Amaro Neto (Republicanos-ES), autorul lucrării propunere de dezbatere, a subliniat că formarea în jurnalism este un instrument de garantare a calității muncă. „Cred că este un pas mare spre accelerarea luptei împotriva știri false este să se facă obligatorie diploma de jurnalism, prin acest PEC care se oprește aici în Casă”, precizează el.
Mai incisiv, tot jurnalistul și deputatul Daniel Trzeciak (PSDB-RS) a lansat o întrebare directă ministrului suprem: „Aș dori să-l întreb pe ministrul Gilmar Mendes dacă ar fi operat cu un medic care nu stătuse la cursul de medicină”?, când și-a dat seama că „azi nimeni nu mai vrea să meargă la școala de jurnalism. De ce să petreci patru ani studiind jurnalismul dacă nici măcar nu ai nevoie de diplomă?”, conchide el.
