Structura limbii engleze este complet diferită de cea a portughezei, care nu este atât de asemănătoare cu cea a spaniolei. Și să nu începem să vorbim despre germană, Rusăși greacă. Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de lingviști de la Universitatea din East Anglia, există două cuvinte pe care le are fiecare limbă din lume.
Vă puteți face o idee despre ce sunt acestea?
Vezi mai mult
Parteneriat TIM și Ambev: obțineți băuturi bonus cu fiecare reîncărcare a telefonului mobil
Judecătorul surprinde cu despăgubiri de 2 R$ clientului vătămat
Potrivit cercetărilor conduse de profesorul Kenny Coventry, cuvintele „acest” și „acea” sunt prezente în toate limbile – cu traducerile lor adecvate, evident. Studiul a fost publicat în revista științifică Nature Human Behavior.
Cercetarea se referă mai mult la conceptul de pronume demonstrativ spațial – sensul care este implicit în aceste cuvinte. Puțin confuz? Înțelegeți cum a fost efectuat studiul.
Pentru a ajunge la această concluzie,
lingvişti de la universitate au recrutat aproape o mie de vorbitori a 29 de limbi – și din mai multe familii lingvistice.Cercetătorii le-au prezentat obiecte de diferite culori și forme, plasate la distanțe diferite. Voluntarii ar trebui apoi să descrie obiectele în limba lor maternă, folosind culori, substantive și pronume demonstrative.
Deci, de exemplu, dacă a existat un obiect circular roșu, oamenii ar trebui să spună: „acest cerc roșu”.
S-a observat apoi că vorbitorii tuturor celor 29 de limbi din studiu folosesc „aceasta” și „aceasta” pentru a se referi la obiecte. Aceasta a fost întotdeauna o controversă între lingviști. Iar studiul a venit, tocmai, să facă lumină asupra unei posibile soluții la acest impas.
La urma urmei, dacă folosim aceleași cuvinte pentru a explica distanțele spațiale, asta înseamnă că modul nostru de a comunica nu este atât de diferit. Potrivit oamenilor de știință, acesta este un pas important către înțelegerea celei mai simple și primare naturi limba și, de asemenea, evoluția diferitelor limbi din lume.
Licențiat în Comunicare Socială la Universitatea Federală din Goiás. Pasionat de media digitală, cultura pop, tehnologie, politică și psihanaliza.
