Succesiunea ecologică este schimbarea structurală a unui ecosistem, un proces treptat și succesiv, care la sfârșitul etapei sale ecologice generează o comunitate echilibrată, adică stabilă.
Destul de complex, nu-i așa? Pentru a fi mai clari, să luăm un exemplu de comunitate, această comunitate suferă modificări în forma sa structurală și în cea a acesteia compoziție, atingând punctul culminant care este ultima etapă a schimbării, adică nu mai este o simplă comunitate de a deveni complex.
Exemplu: Imaginați-vă o regiune care este nelocuibilă pentru orice tip de ființă vie, deoarece nu are structuri care să garanteze supraviețuirea oricărei ființe, cum ar fi solul, care împiedică creșterea plantelor și legumelor, temperatură ridicată, care le împiedică să crească, din cauza lipsei de sol, apa nu se poate fixa și ajunge să se evapore, totul aceasta implică non-supraviețuirea oricărei ființe vii, cu excepția lichenilor (Cinoabacterii cu ciuperci) această ființă are o capacitate mare de a supraviețui în medii precum această regiune, cu temperaturi ridicate, lipsă de sol și puține săruri minerale, de fapt, sunt numite organisme pionier, cu ele și mușchi.
Prima funcție a lichenilor din această regiune este de a produce primele straturi de sol prin acizi organici, putem numi această fază eceză, cu acest strat de sol, temperaturile sunt mai blânde și apare apariția speciilor de plante pioniere, contribuind la stabilitatea mediu inconjurator. Întregul proces poate dura zeci de ani, deoarece un sol stâncos necesită timp pentru a deschide spațiul și a adăposti vegetația și alte specii.
Prin urmare, lichenii își continuă procesul, punând mai multe straturi de acizi organici, producând un fel de „covor organic”, îmbogățind solul, cu această îmbogățire, apar plante mici, această fază poate fi numită seral (intermediar), care principalele dezvoltări din Uniunea Europeană oferă un sol pentru a locui ființelor vii, dezvoltându-se mai repede decât succesiunea primară comunitate:
Și ajungem la ultima fază, care este punctul culminant, o comunitate complet stabilizată și evoluată, ajungând la punctul său de echilibru, schimbările încep să pierde puterea, iar succesiunea ecologică este compatibilă cu solul, clima, condițiile fizice ale locurilor, ajungând la procesul final, principal evolutii:
De asemenea, putem stăpâni acest întreg proces împărțind pașii în succesiune primară și secundară:
Succesiunea primară: la fel ca înainte, imaginați-vă un sol complet nelocuibil (afloriri de roci, lavă vulcanică) procesul de Succesiunea primară are loc în colonizarea altor specii din acest sol care nu aveau viață, crescând copaci, plante, printre alte ființe. în viaţă.
Succesiunea secundară: Se întâmplă în zone care au avut viață înainte, dar, dintr-un anumit motiv, dezastrul natural sau uman sau un fel de tulburare a cauzat distrugerea inițială, această succesiune recuperează zone apoi defrișate, deoarece exista deja viață înainte, pot fi găsite unele urme, cum ar fi semințele, rădăcini, de fapt procesul nu este la fel de lent ca succesiunea primară, un factor care favorizează dezvoltarea speciilor și plantelor, dar este, de asemenea, un proces laborios.
Nu putem să nu menționăm că există două tipuri de succesiune, succesiunea autogenă și cea alogenă. THE autogen este schimbarea survenită printr-un proces biologic intern sistemului, ca exemplu trecerea de la un câmp agricol abandonat la o pădure matură
deja alogenă, sunt schimbări de forțe externe sistemului, cum ar fi schimbările climatice, furtuni, uragane.
Index
Anul 1883, un vulcan erupe, distrugând Insula Cracatoa, totul a fost distrus, plante, vegetație, ființe vii, puținele fragmente rămase au fost folosite pentru studiul succesiunii primare.
Este foarte mișto să vorbim despre succesiunea ecologică, face posibil să înțelegem că nimic nu iese din nimic, totul trece printr-un proces complex și consumator de timp pentru a crea noi medii naturale, aducând cu ele ființe vii, plante, animale, insecte.
Prin urmare, este important să aducem această evoluție ecologică în clasă, căutând să conștientizăm cât de mult noi, ființele umane, am distrus această parte naturală, adică natura însăși, schimbând condițiile climatice și de mediu, fapt care se întâmplă în astăzi, luând Amazonul ca exemplu, cât a durat până când totul a evoluat și cât a durat să fie defrisat?
Îndrumați copiii să-și construiască propria succesiune biologică, fie dintr-un bob plantat într-un teren, care poate fi solul construcție, sau un copac plantat într-o zonă liberă lângă școală sau chiar în interior, conștientizând importanța așteptării, a îngrijiți, observați și, în special, păstrați sau chiar dintr-un design, urmând liniile directoare ale întregului proces al unei evoluții ecologic.
Vezi și:
Abonați-vă la lista noastră de e-mailuri și primiți informații și actualizări interesante în căsuța de e-mail
Vă mulțumim că v-ați înscris.
